laportita.MyForum.ro

Corneliu Traian Atanasiu

SABI

Valoare estetica provenind din adjectivul sabishii, cu sensul de singur, izolat, exploatat frecvent in legatura cu viata interioara, ceea emotionala.

Valoarea SABI este enuntata de poetul Fujiwara Shunzei (1114-1204) si preotul Saigyo (1118-1190) cu sensul de tristete provocata de singuratate, dispoziție de spirit regasita in atmosfera poemelor tanka ale vremii. Un exemplu il gasim chiar in poemele acestora:

Trec mult prea rar pe-aici
Dar tot aud ce jalnic geme
Vantu-n miez de noapte.
Somn vesnic doarme ea sub muschi
S-asculte pinii-n tanguire.
(Shunzei)

Tarat de de vanturi
Fumul muntelui Fuji
Se pierde-n vazduh;
Si gandurile mele
Colinda la intamplare...
(Saigyo)

Matsuo Basho a conferit termenului SABI o semnificatie aparte, si anume aceea de singuratate, scurgere a timpului, patina a vremii, vested, ruginiu, declin. Exemple:

De jur imprejur
singuratate, pustiu.
Doar vantul toamnei.

Paing solitar
Ce ingani si ce murmuri
Vantul toamnei

In acest sens, SABI, cu conotataiile sale ultime se restrange la profilul estetic de literatura. Vezi WABI. Un exemplu „clasic” al unui poet roman:

De azi pe maine
trecem prin intimplarea
de a imbatrani –
al cincilea anotimp
fara nici o speranta
(Serban Codrin)

O frunza vesteda
cade ca o lespede
pe inima mea
(Florin Vasiliu)

(din Poezia lirica japoneza – valori estetice, Florin Vasiliu si Camelia Basta, Ed. Haiku, Bucuresti, 2000)

Corneliu Traian Atanasiu · Trimis: 10/02/2008 23:22 Titlul subiectului: Simplitatea elegantã

Simplitatea eleganta

Impreuna cu Wabi, Sabi este una din cele mai inalte valori pe care le urmaresc artele japoneze precum Ceremonia Ceaiului sau forma poetica Haiku. Ea incurajeaza simtamantul profund al melancoliei s aprecierea simplitatii modeste, senine, calme, rafinate si bine condimentate.

http://www.redbrick.dcu.ie/~melmoth/japan/s.html

Corneliu Traian Atanasiu · Trimis: 04/03/2008 08:44 Titlul subiectului: Sabi: patina rustica

Patina rustica

Termenul SABI apare adesea in Many�shû cu sensul de degradare, ruinare, pustiire, parasire, de imbatrinire si ruginire, asociate cu dispozitiile sufletesti de tristete si singuratate sugerate de cele de mai inainte. Se pare ca exista aici o fuziune intre doua sensuri mai curind omonime ale cuvintului sabi – pustiu si ruginit.

Un fondator al ceremoniei ceaiului, Shuk�, spune: “Conceptul SABI nu are doar intelesul de matur – in sensul de “copt”, cu experienta si intelegere, ci si pe acela de a avea patina care imprumuta lucrurilor vechi frumusete – dar, de asemenea, si pe acela de seninatate, insingurare si izolare.”

Ideea de SABI o regasim de asemenea in haiku-ul lui Bash�, unde este accentuata legatura sa cu sabishi (solitar, singur). Urmatorul haiku ilustreaza sabi(shi) propagarea unei atmosfere de solitudine si singuratate care anuleaza distinctia dintre subiectiv si obiectiv:

Singur acum –
Stind ca un chiparos
Printre flori.

Contrastind cu frumusetea plina de culoare a florilor, gratia mai estompata a chiparosului – fara indoiala mai batrin decit persoana care-l priveste, dar nu mai putin solitar – exprima dispoziția poetica de SABI.

http://plato.stanford.edu/entries/japanese-aesthetics/

Corneliu Traian Atanasiu · Trimis: 14/03/2008 20:18 Titlul subiectului: Insingurarea senina

INSINGURAREA SENINA

Prin SABI sensul initial de izolare, singuratate, tristete se imbogateste cu un fel de asumare a insingurarii ca modalitate de contemplare a adevarului lumii – un fel de melancolie senina, de compasiunea pentru cele trecatoare, simultan cu resimtirea unei anume unitati si stabilitati esentiale a tuturor lucrurilor.

Pentru Basho, melancolia lirica ofilita a prececesorilor este recuperata si convertita in tonus existential senin, cognitiv, plin de un blind umor. Doua poeme ale sale, comentate de Manuela Miga, pot ilustra mai bine sensul acestei atitudini:

“sub pomii-nmuguriti
doua sentinele
cu capetele lor albe impreuna –

Sub albul florilor care izbucnesc cu noua lor viata primavara, departe, probabil, de locul lor natal, de familiile lor, doua sentinele coplesite de ani, barbati care isi impart de o viata solitudinea, stau „impreuna”. Albul parului lor se contopeste cu albul florilor, fiind si ei o parte din peisaj. Singuratatea lor e discreta, lipsita de patetism, sugerata, paradoxal, de adjectivul impreuna.

Transformarea emotiilor personale – negative adesea, cum ar fi supararea sau tristetea, in solitudine traita in mod impersonal – constituie tema unuia dintre cele mai faimoase poeme ale lui Bashō, scris in timp ce locuia solitar intr-un templu, la munte:

m�hnitul meu suflet –
fa-l sa simta singuratatea
cucule!

Aceasta pasare (kigo pentru primavara) pare sa fi reusit sa dizolve negativul sentiment personal resimtit ca ceva chinuitor – inerent vietii umane cotidiene – si sa-l transforme intr-unul neutru, impersonal, in care solitudinea este doar o nuanta. Singuratatea pe care sabi o contine provine dintr-o contemplare linistita; ea nu releva absenta cuiva, ci doar atmosfera unei naturi impersonale, „obiective”, in care copacii infloresc, se scutura, ingheata, apoi infloresc din nou, potrivit sortii lor si ciclurilor eterne ale naturii. De altfel, esenta haikai-ului, regula de baza a poeziei in lant este schimbarea, bazata pe trairea plenara a efemerului predicata de buddhism.”
(Manuela Miga - Basho, ultimul intelept al haikai-ului)

http://romaniankukai.blogspot.com/2008/02/bash-ultimul-nelept-al-haikai-ului-i.html